mă rog pentru soare
mă rog pentru ploi
mă rog pentru pace
mă rog pentru noi
mă rog cu speranţă
mă rog şi nu ştiu
dacă vreodată
ascultat-o să fiu
mă rog pentru mare
mă rog pentru calm
mă rog să nu cadă
lacrimi în ocean
mă rog pentru oameni
mai blânzi şi senini
fericiţi care totuşi
iubirea şi-o ţin
şi care-n atâtea
griji şi nevoi
uită de necazuri
se roagă ca noi
şi care de-a pururi
acum şi mereu
vor fi ascultaţi
de Domnul Dumnezeu
sâmbătă, 26 iunie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Stii cum se poate ca o lacrima sa nu se usuce niciodata?
RăspundețiȘtergereo arunci in mare!
mulzumesc mult, Bianca! dar ce pacat ca de multe ori lacrimile noastre fac cat mult, prea multe valuri ale marii!...
RăspundețiȘtergere