ştii,
am atâtea păcate
mari
încât toată viaţa
dacă m-aş căi
cred că tot nu le-aş putea spăla
păcatele mele
sunt ca ploaia
caldă de vară
care cade la Dumnezeu
strop cu strop
dat totuşi vin de sus
de unde
cerul plânge
ştii,
n-o să-mi pot uita
niicodată păcatele
şi promit
îţi promit
că o să încerc
să păcătuiesc mai puţin
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu