http://www.youtube.com/watch?v=Q3Kvu6Kgp88&feature=related

Voi continua “periplul muzical”, ca să-i zic aşa, cu celebra (asta e vorba lui Cristi, cel din poză :)) melodie a regretatei Edith Piaf “Je ne regrette rien”. (Textul acesta ca şi cel cu “A Toi” mi le inspiră el, aşa cum, că să vă mărturisesc sincer, şi poeziile tot el mi le inspiră. Şi, ca să fiu şi mai sinceră, şi cărţile la care lucrez - am terminat o piesă de teatru, care se numeşte “Poveste”, şi care concurează la Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara - tot el mi le inspiră, ba chiar şi în ideile cărţilor îşi aduce un aport substanţial… :)). Este asistent universitar doctor la Politehnică şi astfel este explicabil…:)) ). Versurile în franceză sunt acestea: “Non, rien de rien, non je ne regrette rien,/Ni le bien qu’on m’a fait, ni le mal, tout ça m’est bien égal./Non, rien de rien, non je ne regrette rien./C’est payé, balayé, oublié, je me fous du passé./Avec mes souvenirs, j’ai allumé le feu,/Mes chagrins, mes plaisirs, je n’ai plus besoin d’eux./Balayés les amours avec leurs trémolos,Balayés pour toujours, je repars a zero./Non, rien de rien, non je ne regrette rien,/Ni le bien qu’on m’a fait, ni le mal, tout ça m’est bien égal./Non, rien de rien, non je ne regrette rien./C’est payé, balayé, oublié, je me fous du passé./Car ma vie, car mes joies, aujourd’hui, ça commence avec toi”. Pentru cine nu ştie franceză, le voi traduce: “Nu, nimic, nimic/nu, eu nu regret nimic/nici binele pe care mi l-au făcut, nici răul, îmi e totuna./Nu, nimic, nimic, nu, eu nu regret nimic./Este plătit, măturat, uitat, nu-mi pasă de trecut./Cu amintirile n-am aprins decât un foc şi atât/Vechile mele necazuri, plăceri,/Nu mai am nevoie de ele./Sunt măturate toate vechile iubiri cu emoţiile lor/Măturate pentru totdeauna/Pornesc de la zero./Nu, nimic, nimic, nu, eu nu regret nimic/Nici binele pe care mi lau făcut, nici răul, toate mă lasă rece./Este plătit, măturat, uitat, nu-mi pasă de trecut./Pentru că viaţa mea, pentru că toate bucuriile mele, astăzi, încep cu tine”… Uneori chiar e bine să uităm, pentru că uitarea este de aur. Ce am face dacă nu am uita?… Simplu: nu am rezista. Şi mai bine, însă, este să ştim să o luăm întotdeauna de la zero. Probabil că şi de asta se zice că viaţa merge înainte, şi nu înapoi. Trebuie să ştii să o iei mereu de la început, şi, fără să uiţi de unde ai plecat, şi cine ţi-a fost alături, trebuie să înveţi să renaşti mereu ca Pasărea Phoenix din propria cenuşă (cum spunea regretatul meu tată, Gheorghe Constantin Ionescu, Dumnezeu să-l odihnească!) Viaţa este foarte grea, uluitor de grea, însă şi mirific de frumoasă. Aşa că, dacă îţi găseşti sufletul pereche, dacă ai acest noroc, ţine-te tare şi mergi înainte pe drumul pe care ai apucat! Sau, cum scriam eu la बच, la “Eugenie Grandet” de Balzac, trebuie să ştii să ţii drumul drept (în franceză - “garder la voie droite”)। Fiecare om are calea lui, şi cum spunea seniorul Ţiriac într-un interviu al meu, trebuie să ştii să prinzi un tren atunci când vine în gara ta। Luptaţi-vă pentru trenul vostru!…